Interlingua (Interlingua) | |||
---|---|---|---|
Krea-pe: | IALA | ||
Anua de krea: | 1951 | ||
Dice-pe: | 1 500 | ||
Famili: | Ge-face lingua Auxi-lingua | ||
Ge-regula ex: | |||
ISO 639-1: | ia | ||
ISO 639-2: | ina | ||
ISO 639-3: | [1] | ||
SIL: | [2] | ||
Vide plus: Lingua |
Interlingua es un internatio auxi-lingua (alo auxlang); qi pa gene face ex IALA in 1951.
Histori[]
In u komence de hekto anua 20, oligo asocia ali un International Research Council, un American Council on Education e un American Council of Learned Societies pa du examina u poblema de un internatio auxi-lingua (IAL).
Alice Vanderbilt Morris e fe an-sponsa, Dave Hennen Morris pa gene interese de linguistika e u kine de internatio auxi-lingua tem tosto 1920. Tem 1924 mu pa krea u no-profito Auxiliary Language Association (IALA) in New York. Mu pa volu dona skience tena a u studia de plu IAL. Mu pa petitio un auxi de plu linguistika-pe iso Edward Sapir, William Edward Collinson, e Otto Jespersen.
In id plu tosto anua, IALA pa foku in detekti plu hetere organiza peri munda ko homo buta; e pa face u bibli-do de plu bibli cirka lu lingua e inter-linguistika; e kompara plu IAL iso Esperanto, Ido, Novial, e Interlingue. Te kompli un ultima buta, id pa organiza plu diskusi ko plu pe qi pa suporta plu-la IAL. IALA pa gene u suporta de plu difere linguistika-pe tem plu-ci diskusi. Anti-co, u komence de Munda Milita Bi tem 1939 pa semani u fini de plu-la diskusi.
Alterna un IALA no pa habe u buta de krea id proprie lingua, po deka anua de recerka, id pa fini ke zero de plu existe ge-face lingua pa es sufici boni. Tem 1937, plu membra pa decide krea u neo lingua.
E. Clark Stillman kon un auxi de Alexander Gode, pa evolve u teknika pro elekti e norma verba-lista ge-bsi in u kompara de plu lingua de kontrola. Histero, tem 1943 Stillman pa abandona u projekti e Gode pa deveni u praxi duce-pe de recerka. IALA pa komence evolve plu modela de u proposi lingua; u mo pa gene presenti in u Generali Reporta de Morris tem 1945.
Tem 1946, kon u linguistika-pe André Martinet iso duce-pe de recerka, tetra modela pro u lingua pa gene intra-duce (bi ma natura, bi ma skema). IALA pa decide trova u mesi-via inter bi natura modela, ko uno elementa de mo skema modela. Martinet pa abandona u projekti tem 1948, e Gode pa deveni in kargo de u fasi ultima de evolve de Interlingua.
U verba-listae konjuga de plu akti-verba de Interlingua gene presenti tem 1951, kron IALA pa publika u ge-fini Interlingua Grammar e u Interlingua-English Dictionary (IED) de 27 000 verba. Tem 1954, IALA pa publika un intra-duce ko titula Interlingua a Prime Vista.
Gramatika[]
Artikula[]
- un - u/un (ne-defini)
- le - u/un (defini)
- al - ad u
- del - de u
Vice-verba[]
singulari | plurali | ||||||||||
pe | sexu | subjekti | ko loka-verba | objekti | reflekti | proprie | subjekti | ko loka-verba | objekti | reflekti | proprie |
1 | – | io | me | mi, mie | nos | nostre | |||||
2 | – | tu | te | tu, tue | vos | vostre | |||||
3 | an | ille | le | se | su, sue | illes | les | se | lor, lore | ||
fe | illa | la | illas | las | |||||||
id | illo | lo | illos | los |
Akti-verba[]
fini | -ar | -er | -ir | |
Infinitiva | -r | parlar ("to speak") | vider ("to see") | audir ("to hear") |
Nu-tem | - | parla | vide | audi |
Pa-tem | -va | parlava | videva | audiva |
Fu-tem | -ra | parlara | videra | audira |
Konditio | -rea | parlarea | viderea | audirea |
Aktivi participla | -(e)nte | parlante | vidente | audiente |
Pasivi participla | -te | parlate | vidite | audite |
Literatura[]
Gode solo lasa plu hekto sumari in Interlingua de skience artikla de deka anua 1950 e 1960, e bi mikro faski de brevi stori, minus poli literatura valu. Plu bibli mo ge-grafo in Interlingua es plu biblo te disci u lingua, komo un Interlingua English Dictionary e A Brief Grammar of Interlingua for Readers, ambi ge-publika tem 1954. Mu sio gene akompania tem 1954 ex Interlingua a Prime Vista, e, mo anua histero, ex Interlingua: A Grammar of the International Language, ge-grafo ex Gode e Blair.
Tem 1960 Eric Ahlström pa komence translati plu nota-bibli de literatura in an seri Scriptores scandinave in INTERLINGUA: "Episodio con perspectiva" (Harald Herdal, 1960); Un desertor (Bo Bergman, 1961) e Le nove vestimentos del imperator (HC Andersen, 1961).
Mo de max prolifera grafo-pe in Interlingua pa es u Svedia-pe Sven Collberg (1919-2003). An publika mo in Interlingua, Alicubi-Alterubi, pa es u bibli ko 18 origi poema. In homo anua, an pa publika Cunate tu es a mi mar, u bibli de 100 poema ge-translati ex plu lingua de panto munda. Ex un homo autori es plu bibli Inter le stellas (1975), Le prince e altere sonetos (1977), Lilios, Robores (1979), Prosa (1980) e Versos grec (1987).
Tem deka anua 1970, Carolo Salicto pa publika Volo asymptotic (1970), u kolekti de plu origi poema e bi ge-translati. Celestina le gallina del vicina e Hannibalo le gallo del vicino pa gene publika tem 1971. Septe contos, ex H.C. Andersen pa gene translati tem 1975. Plus, in u-ci deka anua, Alexander Gode pa publika Un dozena de breve contos (1975) e Sven Collberg pa publika ua translati de Inter le stellas, ex Casemir Wishlace.
Tem 1983, Alexander Gode pa publika Dece Contos.
In u deka anua 1990 il es poli translati komo Le familia del antiquario, ex Carlo Goldoni (1993), e Le Albergatrice, de un homo autori, ge-translati bi anua histero. Plu hetero bibli ge-translati in un homo anua pa es Contos e historias, ex H. C. Andersen (1995) e Le pelegrinage de Christiano de John Bunyan (1994).