Glosa Wiki
Advertisement
Interlingua (Interlingua)
Krea-pe: IALA
Anua de krea: 1951
Dice-pe: 1 500
Famili: Ge-face lingua
 Auxi-lingua
Ofice stato
Ge-regula ex:
Plu kodi
ISO 639-1: ia
ISO 639-2: ina
ISO 639-3: [1]
SIL: [2]
Vide plus: Lingua

Interlingua es un internatio auxi-lingua (alo auxlang); qi pa gene face ex IALA in 1951.

Histori[]

In u komence de hekto anua 20, oligo asocia ali un International Research Council, un American Council on Education e un American Council of Learned Societies pa du examina u poblema de un internatio auxi-lingua (IAL).

Alice Vanderbilt Morris e fe an-sponsa, Dave Hennen Morris pa gene interese de linguistika e u kine de internatio auxi-lingua tem tosto 1920. Tem 1924 mu pa krea u no-profito Auxiliary Language Association (IALA) in New York. Mu pa volu dona skience tena a u studia de plu IAL. Mu pa petitio un auxi de plu linguistika-pe iso Edward Sapir, William Edward Collinson, e Otto Jespersen.

In id plu tosto anua, IALA pa foku in detekti plu hetere organiza peri munda ko homo buta; e pa face u bibli-do de plu bibli cirka lu lingua e inter-linguistika; e kompara plu IAL iso Esperanto, Ido, Novial, e Interlingue. Te kompli un ultima buta, id pa organiza plu diskusi ko plu pe qi pa suporta plu-la IAL. IALA pa gene u suporta de plu difere linguistika-pe tem plu-ci diskusi. Anti-co, u komence de Munda Milita Bi tem 1939 pa semani u fini de plu-la diskusi.

Alterna un IALA no pa habe u buta de krea id proprie lingua, po deka anua de recerka, id pa fini ke zero de plu existe ge-face lingua pa es sufici boni. Tem 1937, plu membra pa decide krea u neo lingua.

E. Clark Stillman kon un auxi de Alexander Gode, pa evolve u teknika pro elekti e norma verba-lista ge-bsi in u kompara de plu lingua de kontrola. Histero, tem 1943 Stillman pa abandona u projekti e Gode pa deveni u praxi duce-pe de recerka. IALA pa komence evolve plu modela de u proposi lingua; u mo pa gene presenti in u Generali Reporta de Morris tem 1945.

Tem 1946, kon u linguistika-pe André Martinet iso duce-pe de recerka, tetra modela pro u lingua pa gene intra-duce (bi ma natura, bi ma skema). IALA pa decide trova u mesi-via inter bi natura modela, ko uno elementa de mo skema modela. Martinet pa abandona u projekti tem 1948, e Gode pa deveni in kargo de u fasi ultima de evolve de Interlingua.

U verba-listae konjuga de plu akti-verba de Interlingua gene presenti tem 1951, kron IALA pa publika u ge-fini Interlingua Grammar e u Interlingua-English Dictionary (IED) de 27 000 verba. Tem 1954, IALA pa publika un intra-duce ko titula Interlingua a Prime Vista.

Gramatika[]

Artikula[]

  • un - u/un (ne-defini)
  • le - u/un (defini)
  • al - ad u
  • del - de u

Vice-verba[]

singulari plurali
pe sexu subjekti ko loka-verba objekti reflekti proprie subjekti ko loka-verba objekti reflekti proprie
1 io me mi, mie nos nostre
2 tu te tu, tue vos vostre
3 an ille le se su, sue illes les se lor, lore
fe illa la illas las
id illo lo illos los

Akti-verba[]

fini -ar -er -ir
Infinitiva -r parlar ("to speak") vider ("to see") audir ("to hear")
Nu-tem - parla vide audi
Pa-tem -va parlava videva audiva
Fu-tem -ra parlara videra audira
Konditio -rea parlarea viderea audirea
Aktivi participla -(e)nte parlante vidente audiente
Pasivi participla -te parlate vidite audite

Literatura[]

Gode solo lasa plu hekto sumari in Interlingua de skience artikla de deka anua 1950 e 1960, e bi mikro faski de brevi stori, minus poli literatura valu. Plu bibli mo ge-grafo in Interlingua es plu biblo te disci u lingua, komo un Interlingua English Dictionary e A Brief Grammar of Interlingua for Readers, ambi ge-publika tem 1954. Mu sio gene akompania tem 1954 ex Interlingua a Prime Vista, e, mo anua histero, ex Interlingua: A Grammar of the International Language, ge-grafo ex Gode e Blair.

Tem 1960 Eric Ahlström pa komence translati plu nota-bibli de literatura in an seri Scriptores scandinave in INTERLINGUA: "Episodio con perspectiva" (Harald Herdal, 1960); Un desertor (Bo Bergman, 1961) e Le nove vestimentos del imperator (HC Andersen, 1961).

Mo de max prolifera grafo-pe in Interlingua pa es u Svedia-pe Sven Collberg (1919-2003). An publika mo in Interlingua, Alicubi-Alterubi, pa es u bibli ko 18 origi poema. In homo anua, an pa publika Cunate tu es a mi mar, u bibli de 100 poema ge-translati ex plu lingua de panto munda. Ex un homo autori es plu bibli Inter le stellas (1975), Le prince e altere sonetos (1977), Lilios, Robores (1979), Prosa (1980) e Versos grec (1987).

Tem deka anua 1970, Carolo Salicto pa publika Volo asymptotic (1970), u kolekti de plu origi poema e bi ge-translati. Celestina le gallina del vicina e Hannibalo le gallo del vicino pa gene publika tem 1971. Septe contos, ex H.C. Andersen pa gene translati tem 1975. Plus, in u-ci deka anua, Alexander Gode pa publika Un dozena de breve contos (1975) e Sven Collberg pa publika ua translati de Inter le stellas, ex Casemir Wishlace.

Tem 1983, Alexander Gode pa publika Dece Contos.

In u deka anua 1990 il es poli translati komo Le familia del antiquario, ex Carlo Goldoni (1993), e Le Albergatrice, de un homo autori, ge-translati bi anua histero. Plu hetero bibli ge-translati in un homo anua pa es Contos e historias, ex H. C. Andersen (1995) e Le pelegrinage de Christiano de John Bunyan (1994).

Extra kopula[]

Advertisement